Veaceslav Ioniţă: „Suntem de patru ori mai săraci decât România”

Actualmente în presa din ţară tot mai mult se vorbeşte despre sărăcie ca fenomen ce roade societatea şi o mutilează. Am descoperit în Preşedintele Voronin a declarat în scandalosul interviu acordat săptămâna aceasta pentru „Evenimentul Zilei” că, în 2001, când au venit comuniştii la guvernare, în RM era „o criză profundă în toate domeniile”, dar că în şapte ani s-au realizat creşteri economice importante. Despre câte motive de laudă avem am discutat cu analistul economic Veaceslav Ioniţă, expert la IDIS „Viitorul”. Alina Ţurcanu- Dle Ioniţă, chiar stăm atât de bine la capitolul economie încât să ne lăudăm pe la vecini? – Mie mi-ar fi ruşine să povestesc pentru presa din România cât de bine e în Moldova. Să ne referim la un indicator de care nu vorbeşte dl preşedinte – Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Dacă în urmă cu cinci ani noi eram de două ori mai săraci decât România, acum suntem de patru ori mai săraci. România a reuşit să-şi crească performanţele de două ori mai repede decât RM, fiind atractivă pentru moldoveni inclusiv graţie situaţiei sale economice. De aceea e ridicol să le vorbeşti românilor despre „bunăstarea” din R. Moldova, te faci de râs. – Guvernarea nu merită deloc cuvinte de apreciere pentru ceea ce a realizat?- Să-mi dea cineva măcar un exemplu – argumentat şi perceptibil pentru societate – că guvernarea a făcut ceva. În 2001 eram, într-adevăr, într-o situaţie extraordinar de proastă. Dar ce s-a schimbat de atunci? Acelaşi mod sovietic de a face economie. Industria a rămas nereformată şi e aproape moartă. Sau poate a înflorit agricultura? Doar zgâriem pământul – care pretindem că e cel mai bun în Europa – fără folos. Nu guvernarea a salvat populaţia de sărăcie, ci oamenii înşişi. Şi-au luat lumea în cap şi au pornit peste hotare la muncă. Astfel şi-au rezolvat problemele lor personale, dar şi problemele economiei RM, care, fără remitenţe, s-ar fi înecat. Cred că nu guvernarea va face ceva ca să schimbe societatea, ci societatea se va schimba şi va schimba guvernarea.- Şeful statului jonglează cu o sumedenie de cifre – pensia a crescut de atâtea ori, salariul de atâtea ori… Citeşti şi te întrebi, nedumerit, de ce dar rămânem săracii Europei?- În general, oricărei guvernări îi place să se joace cu cifrele, să le trucheze şi să mintă. Apropo, citeam azi un articol în care se spune că în primii şapte ani de guvernare a lui Hitler economia germană a crescut cu 70%. Aşa că eu, în locul preşedintelui Voronin, n-aş opera cu noţiunea „perioada de şapte ani”, cam pică prost analogia. Să revenim la cifre. Se spune că pensia a crescut de câteva ori, în fapt însă ea nu a crescut. Să explic. Voronin nu pomeneşte de indicatorul „ponderea pensiei în PIB”, care a crescut, dar nu pentru că pensionarii ar primi pensii grase, ci din cauza mizeriei noastre. Dacă în condiţii normale 70% din populaţie este angajată oficial, la noi – doar 25%, astfel că presiunea socială asupra ţării este enormă. Un alt indicator omis de şeful statului e mărimea pensiei medii raportată la salariul mediu. Raportul trebuie să fie cel puţin 40%, dar la noi ea e de numai 28-29%. Pensionarii devin din ce în ce mai săraci faţă de ceilalţi membri ai societăţii, cu tot cu pensiile majorate. – Şi ce se va întâmpla mai departe cu sistemul nostru de pensii dacă procentul celor care plătesc contribuţii sociale este atât de mic?- Perspectivele nu sunt deloc optimiste. Pe lângă problema aceasta, mai e şi faptul că cetăţenii RM vor să trăiască mai mult şi chiar trăiesc mai mult. Iar un an în plus la media de vârstă a populaţiei înseamnă peste 300 mln. de lei anual sub formă de pensii, bani pe care statul nu-i are. Noi deja ne confruntăm cu problema că cea mai mare parte din banii bugetari merg la plata pensiilor, nu spre investiţii, dezvoltarea economiei. – În loc să dezvolte economia – ca să apară locuri de muncă şi, respectiv, mai mulţi contribuabili la fondul social – guvernarea a luat pur şi simplu şi s-a împrumutat de la Banca Naţională a Moldovei (BNM)…- În 2002-2003 guvernarea a făcut practic o crimă împotriva societăţii, împrumutându-se masiv de la BNM, ceea ce n-a făcut nicio guvernare. Democraţia unei ţări se măsoară inclusiv în capacitatea guvernului de a se împrumuta de la cetăţenii săi. În ţările democrate guvernul se împrumută de la cetăţeni, în cele nedemocrate – de obicei, de la bănci comerciale. În RM, un caz separat, guvernul nu s-a putut împrumuta nici de la cetăţeni, nici de la băncile comerciale, şi s-a împrumutat de la… BNM, provocând, prin acest pas iresponsabil, o distorsiune în economie. Inflaţia, parţial, este şi vina guvernului. Am atras atenţia FMI asupra acestui lucru, astfel că noul memorandum va obliga guvernul să-şi convertească datoriile, să se împrumute de la bănci comerciale, să facă cum ştie, dar să restituie datoriile faţă de BNM. – La discutarea Bugetului de Stat pentru 2008, şi guvernatorul BNM, şi ministrul Finanţelor au declarat că remitenţele trimise de cetăţenii de peste hotare n-ar avea o importanţă atât de mare pentru economia RM. Dvs. ce credeţi? – Adevărul e că bugetul de stat nu are nimic cu economia. Când ruşii ne-au pus interdicţie la vinuri, eu tocmai eram la Moscova, la Institutul de Economie al Academiei de Ştiinţe. Directorul institutului s-a aprins: „Gata, moare şi economia, şi bugetul vostru!”. I-am răspuns: „Dle, noi nu avem economie, deci nu are ce muri”. Drept confirmare – după interdicţiile ruşilor, Bugetul de Stat pentru 2006 a fost supra-executat cu 20%. Deci bugetul nostru categoric nu are nimic cu economia. La noi consumul populaţiei generează 90% din buget. Dacă într-o zi iei şi bagi în puşcărie toţi agenţii economici nu se întâmplă nimic cu bugetul de stat. Dar dacă, Doamne fereşte!, nu mai vin remitenţe şi scade consumul populaţiei, bugetul moare. Poate să spună guvernarea ce vrea, dar adevărul e că toată creşterea economică din ultimii ani a fost condiţionată de creşterea masivă a consumului, susţinută de banii trimişi de peste hotare. Dar lucrul acesta se finalizează, pentru că orice paradigmă de creştere economică durează 3-4-5 ani. De aceea trebuie căutate alte poluri de creştere economică. Şi cred că tot cetăţenii le vor găsi, nu guvernarea.- Pentru anul viitor, surprinzător, guvernul a prevăzut venituri bugetare importante de la privatizare. Săptămâna trecută a şi anunţat că scoate la licitaţie, în perioada 16-23 noiembrie, primele 83 de pachete de acţiuni ale statului în diferite întreprinderi. Nu pare suspectă această grabă de a privatiza cu hurta, în termene restrânse? – Chiar vreau să sesizez Procuratura, CCCEC, alte instituţii abilitate. La iniţiativa şefului statului, anul acesta, întreprinderilor le-au fost iertate datorii fiscale de 2,5 mlrd. de lei. Cui li s-au iertat datorii, în ce mod, cum au fost scoşi aceşti bani din întreprinderi? Oare nu cu banii aceştia va fi făcută privatizarea? La Londra, o întreprindere, pentru a fi listată la bursă pentru prima dată, trece printr-o perioadă de pregătire de 2-3 ani. Moldova nu are o bursă, nu are o piaţă de capital, nu are tradiţii de vânzare-cumpărare, dar pregătirea unei întreprinderi pentru privatizare ar trebui să dureze cel puţin jumătate de an, nu câteva săptămâni. Cred că există deja o înţelegere – cine şi ce va cumpăra. Ceea ce se pune acum la cale nu e privatizare, ci transferarea proprietăţii publice în mâinile anumitor persoane. Adevăraţii proprietari vor veni peste câţiva ani, achitând preţuri mult mai mari. – Mai mulţi analişti au criticat iniţiativele de liberalizare economică ale lui Voronin, afirmând că ele nu vor avea un efect atât de mare, după cum se trâmbiţează de la toate tribunele. Ce măsuri neordinare ar revigora într-adevăr economia RM?- Nu trebuie să fie neapărat neordinare. Voi da doar două exemple. Unu: există o procedură eficientă de asanare şi înviorare a economiei, folosită în toată lumea – falimentarea. Nu e logic să le fie iertate datorii de 2,5 mlrd. lei unor întreprinderi ineficiente. Acestea trebuiau trecute în masă prin procedura de falimentare! Pentru că altfel proprietatea rămâne tot în mâna celor ineficienţi, care vor genera noi datorii. Şi doi. În agricultura RM valoarea adăugată, timp de un an, este de 300 mln. USD – la nivelul unui cazinou nenorocit de la periferia Las Vegasului. Pentru a dezvolta agricultura avem nevoie ca circuitul anual de mijloace financiare să fie de 1,5-2 mlrd. de euro. Totodată, avem nevoie de tehnologii, pieţe de desfacere etc. Putem obţine toate astea foarte simplu – să permitem străinilor să privatizeze vreo 10% din pământul agricol. Vă asigur că în doi-trei ani agricultura va realiza un salt major. Va creşte capitalizarea pământului de 7-10 ori, vor veni fonduri, tehnologii noi şi – ce e foarte important – „campionii”, adică performerii pe care îi copiază ceilalţi.